Prin pădure
Deşi iulie se anunţa mai lejeră, adevărul e că pare mult mai aglomerată decât o plănuisem eu. Ce să faci, se mai întâmplă. Aşa că azi am profitat de situaţie şi, echipat cu plase, cuţit, botă şi şapcă am urcat mereuaş drumul plin de nămol ce dă în pădurea de la Şirioara, şi apoi, cu grijă, toate dolmele şi crestele ce mi-au ieşit în cale. Nu a fost o ieşire cool cum ar gândi-o sclifosiţii ce au hârtie igienică cu cristale Svarovski "Hai să mergem în pădure să râdem de ţăranii ce se chinuie să taie lemne!!!", şi nici o ieşire exploratorie a la Steve Irwin "Hai să ne băgăm mâna în văgăune umede să găsim şerpi!!", ci una simplă "Hai după ciuperci!". Ani buni de când nu am mai bătut pădurea, deci vă daţi seama cât de bine mi-a prins ....
Pădurea e tânără, un pic cam deasă, însă am dat şi de un luminiş cu falnici stejari. Aer curat, crengi multe ce trosneau sub picioare şi ciuperci bine ascunse. Evident că le-am luat doar pe cele comestibile, vineciori şi gălbiori (sau gavrilaşi). Totuşi procesul de scanare al stratului de frunze mi-a fost mereu încurcat de incredibilul număr al pânzelor de păianjen ce legau copacii între ei. Doi paşi şi iar mă trezeam cu o pânză-ntinsă peste faţă. Cred că e greu să fii o muscă prin pădurea aia :))
O parte din recoltă e deja în curs de digerare, asta după ce în prealabil a stat la fript pe plită. Yummy :D
Who said on Saturdays you have to go clubbin' to feel great? ;)
Abso-f*cking-lutely amazing!!!!
Pe siteul oficial a fost postat aseara un clip oficial de 3 minute, preview al dvd-ului cu concertul..... amaaaazing! Abia astept sa il vad sambata seara (de pe sky1 via streaming)!!
Math made easy
Gata sesiunea, nu? Stres mare la unele facultăți, dar ce să faci, așa e cu examenele astea. Ei bine, câți dintre cei ce au avut de dat examen la o materie ce implică matematici dubioase (sisteme dinamice, analiză matematică sau chiar și la fizică) nu și-au blestemat zilele când au primit la examen niște subiecte de stă mâța-n coadă? Eu aș zice că mulți! Ceea ce nu știau ei însă e că problemele pot fi abordate și altfel:
Textul spune: "Its curvy, with a higher bit at the end and a rather aesthetically pleasing slope downwards towards a pretty flat strait bit. The actual graph itself consists of 2 straight lines meeting at the lower left hand corner of the graph and moving away at a 90 anger each line has an arrow head on the end"
Eh, vă ține să încercați așa ceva în toamnă? :))
Lec of orghenizeișăn
Azi trebuia să fie ultimul hop dintr-o lună iunie al naibii de stresantă. Ultimul. Pregătit, cu toate cele la mine, cum am fost anunțat de cu două săptămâni înainte, aranjat, asortat pe albastru, m-am prezentat de dimineață la examen. Puhoi de oameni, dar cu toții eram liniștiți că vom fi rezolvați repede. Așa ni se spusese. De data asta însă vechea zicală referitoare la târguiala de acasă și cea din piață a fost mai mult decât adevărată, pentru că la nouă și jumătate se terminase orarul de examinare și puhoi de oameni am rămas cu un timid ”wtf” pe buze.
Dureros cum unii este foarte ocupați și nu se știu organiza (de ce nu am fost chemați și rezolvați cu toții într-o sâmbătă, nici acum nu înțeleg). E drept, eu nu ar trebui să mă plâng, sunt la 10 minute de Policlinică, însă sunt oameni care trebuie să vină din alte județe. Cred că e o adevărată plăcere să te pornești din Bistrița sau din Alba ca să ajungi în Cluj pe 8 dimineața... mai multe zile la rând...
Foarte prost stăm cu organizarea. Și nu doar la gestionarea timpului mă refer, ci și la prezentarea clară a cerințelor, din timp. Ziceți și voi, în ziua cu examenul să ți se spună că de fapt trebuia să mai prezinți și un caiet de sarcini (în urmă cu două săptămâni ni se spusese clar că nu avem nevoie de acel caiet), dar pe care nimenea, nici cei care te examinează nu știu cum se completează, pur și simplu te încălzește la inimă. La propriu (că nah, crește pulsul, tensiunea). Acuma am ocupație până mâine, caut să văd unde găsesc criterii clare despre cum se completează și vedem ce a ieși (și cunoscându-mă, sigur îmi va ieși excepțional :D ).
Te întrebi de ce nu am luat măsuri, de ce nu ne-am mobilizat, de ce nu ne-am răsculat, de ce nu am luat furcile și topoarele, de ce nu am luat ostatici să îi legăm de un stâlp, eventual să facem și un foc și să cântăm despre libertate și egalitate? În primul rând pentru că nu am avut bugetul necesar unei asemenea viziuni artistice (furcile nu se dau gratis, you know?) și nah, uneori, oricât de solide îți sunt argumentele ești nevoit să treci la tactica ”just smile and wave” (surprinzător ce rezultate bune dă tehnica asta! :D )
Așa că am să scap mâine... sau miercuri... sau știe Dumnezeu când... săptămâna e lungă. Noi să fim sănătoși :)
PS: Nu uitați de sondajul din partea dreaptă :P
60 de zile
.. au mai rămas până când, la București, voi fi la câțiva metri de ea.
Însă până atunci.... sâmbăta ce vine va fi difuzat, în UK, pe SKY1, de la ora 23 ora României, concertul Sticky and Sweet filmat anul trecut în Buenos Aires. În HD. Dacă vă e prea greu să așteptați până a doua zi pentru a prinde torrentele sau clipurile pe youtube, îl veți putea urmări în același timp cu britanicii pe un site de streaming ;) Cannot wait! :D
Îngrozit în centrul Clujului
Nu am crezut vreodată că voi da peste așa ceva în centrul orașului.
Mergeam astăzi grăbit spre restaurant. Mai aveam șapte minute să ajung și semaforul tocmai se făcuse roșu. 12:53. Așa că am stat cuminte, urmărind omulețul roșu de pe partea cealaltă, sperând să se transorme în omuleț verde cât mai repede. În Piața Mihai Viteazu eram, trebuia să trec zebra ce dă spre Agenția CFR. Și stăteam eu așa ..
.. și la un moment dat îmi fug ochii de la nenea roșu și ma uit lângă mine. Am înlemnit. Un nene, după costumație și după sârma imensă rulată pe umăr mi-am dat seama că era coșar. Eu eram înlemnit. Am făcut doi pași în lateral, mai departe de el. El vorbea la telefon. Eu îngrozit. Mă uitam la el și la bota lungă ce o ținea în mâna dreaptă, astfel că la un metru în fața lui, pe botă, stătea mortăciunea. Eram înlemnit, simpaticul acționat la maxim, inima la o frecvență prea mare pentru a mai putea fi măsurată. El vorbea la telefon: ”Da, măi, îți dai seama, un șarpe măi. [..] Un metru optzeci să aibă [..] L-am omorât, da, ce drac să fac?”. 12:54. Eu înlemnit. Șarpele, cu capul zdrobit, încolăcit pe botă.
Când a apărut omul verde în depărtare am pornit deodată, însă eu am accelerat de zici că zebra era de jar. După vreo cinci minute de mers (alert), în apropierea restaurantului, m-am mai liniștit.
În centrul Clujului să găsești un șarpe așa de mare???? WTF??? Probabil undeva în casele vechi din jurul Canalului Morii, but still... WTF??
Iar dacă se trezește cineva să întrebe ”de ce nu i-ai făcut poză să pui pe blog?” , răspunsul se găsește mai sus ;)
Buffy vs Edward (Twilight)
Nu știu de voi v-ați uitat la Twilight au ba, eu doar trailerul l-am văzut și mi se pare vai ș-amar de capul lui (și am văzut-o și pe actrița principală la Late Show cu David Letterman, Doamne, cred că nici jumătate de neuron nu are :| ). Culmea culmilor e că a avut succes (toate fetele înnebunite după băiet) așa că se face și partea a doua.
Cineva s-a gândit să îi aducă împreună pe Edward (vampirul din Twilight) și pe Buffy (the famous and beautiful vampire slayer). Rezultatul e exceptional, trebuie să recunoaștem, iar Buffy reactioneaza perfect la replicile lui deșirate și tâmpe :))
Buffy totally kicks ass! Mwuahahahaha!! :D
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
