Legea blogului

Pare-se, dragii mei, ca pana la urma toate lucrurile au un anumit pattern, ceea ce permite la un moment dat elaborarea unei teorii, a unei legi care sa ii caracterizeze evolutia.

In cazul blogurilor, am citit mai de mult la DeCe Legea Inversa a Latimii de Banda a USENET-ului (whatever that means, lol), care poate fi aplicata cu usurinta si fara a gresi si in cazul blogurilor. Legea spune cam asa:

Cu cat viata ta devine mai interesanta, cu atat postezi mai putin… si vice versa. (" The more interesting your life becomes, the less you post… and vice versa.", Jorn Barger, 1997)

What can I say? It is bloody true :D In ultima vreme nu am mai postat mare lucru, as many things happened, but you know what? I am happy :D

2 pareri:

artistu spunea...

Aici sa stii ca nu-s de caord cu tine. Pe mine exact plecarilesi viata tumultoasa ma fac sa gasesc SUBIECTE. si tot atunci reusesc si SPIKE-uri de trafic. Asa ca Legea aceea e penbtru cei care fac blogging-ul ca un JOB si nu ca pe o carte cu nuvele de suflet sau ca pe un jurnal !
;)

Mike spunea...

E adevarat ca idei iti vin atunci cand iesi in lume, dar daca mereu cand iesi in lume iti vine o idee si zici "asta e de pus pe blog" atunci e bai, ca in loc sa traiesti momentul si sa te bucuri de locul unde esti te gandesti mereu la blog, la subiecte si la spike-uri de vizitatori.... intr-un fel e ca si cum te-ai gandi la jobul tau, nu crezi?

Nu as spune ca legea e doar pentru cei ce fac bloggingul ca un Job. E si pentru cei care nu isi povestesc (toata) viata privata pe blog ;) (La ce util sa ma laud ce casti mi-am luat, sau ce placa video mi-am luat, sau ce trafic infernal a fost pana la scoala sau servici, sau sa contorizez de cate luni sunt cu persoana iubita? Sau, daca tot ziceai de jurnal, la ce bun sa scriu, cum fac altii, care se simt obligati sa scrie in fiecare zi cate ceva, "azi nu am deloc inspiratie, nu stiu ce sa mai scriu. sunt distrus/a, gandurile mi-o iau razna si nu pot sa nu ma gandesc la fluturele roz"? Psihoterapie, zic eu, se face in alta parte, alaturi de o persoana reala, nu cu vizitatori care sa lase comentarii). Dupa cum spuneam, lots of interesting stuff happens, dar unele lucruri nu le povestesc, fie pentru ca sunt private, fie pentru ca nu au valoare decat in ochii mei.

Anyways, presupun ca fiecare stie de ce a inceput sa scrie pe blog. Sau, daca atunci nu a stiut, sper ca intre timp s-a lamurit, si-a gasit un stil si un sens pentru blogul sau. ;)