... cu autobuzul m-am cam săturat de mers. E drept, cînd sunt distanțe prea mari sau de e vreme nasoală merg, sau de trebuie sa ajung mai repede. Dar acuma, cât e vreme bună, încerc pe cât posibil să o iau pe jos. Pe de o parte spune medicul că e sănătoasă mișcarea (dar nu când Soarele scuipă la amiază cu jăratec) iar ecologiștii spun că e mai bine pentru planetă (rezerve de combustibili, poluare, alea alea). 

Pe de altă parte mersul pe jos asigură o deplasare mai liniștită spre destinație. Fără a mai auzi ”Mamelor din lumea-ntreagăăă”, fără a mai asculta două babe discutând despre cum una din vecini nu a rămas gravidă încercând ceva tinctură dintr-o plantă ciudată pe care i-a prescris-o un vraci (dar uitând că în casa respectivei nu a mai călcat un bărbat de vreo zece ani), fără a mai vedea fețele dezamăgite ale controlorilor când văd că mereu am bilet sau abonament, fără a mai fi nevoit să mă țin de barele pe care pun mâna toți nespălații care se scarpină în fund, care se șterg de muci și care cine știe pe unde mai pun mâna. Ca să nu mai vorbesc de tușitorii cronici care nu se sinchisesc să ducă mâna la gură, de bețivii care put încă înainte de a se urca....

Și atunci pieton. Pieton cu acte în regulă. Și cum ar putea trece timpul mai repede dacă nu cu un iPod înfipt în urechi. Aah, nu am așa ceva.... that sucks. Și totuși, de aș avea, ce aș mai putea face cu un iPod în Cluj? Cu siguranță l-aș lua de mânuță și l-aș pune să mă alerge prin parcul central sau l-aș lua cu mine în drumul de două ore și un pic până la Bistrița și înapoi.

Pentru o asemenea capacitate cum e cel pe care K-ro îl oferă ca premiu la concurs, nici nu imi fac probleme ca nu o sa incapa tot ce am nevoie pe el. Nu are rost să vă înșir nume de artiști că știți deja ce îmi place să ascult. Evident, piese săltărețe pentru alergat, piese mai liniștite pentru mers la work și piese și mai liniștite în autocar (me luvz to sleep). :D