Nu înțeleg o chestie. Ce au sperat oamenii ăștia că rezolvă cu acel sticker? Au crezut cumva că lumea se va înghesui să cumpere dvd-ul cu ”Cel mai prost film al anului”??? What the f...? Cine ar da bani pe așa ceva?

Sunt lucruri care se cade să le faci și lucruri ce nu se cade să le faci, zic eu, atunci când interacționezi cu alții. Exemplele de mai jos sunt cât se poate de reale și toate au dat peste mine în aceeași zi în interval de 60 de minute.

TIFF is so pretty close. Doar patru zile până începe. :D

Habar nu am cum și când am ajuns prima oară peste un episod cu Pidjin și Fredo, chiar nu mai țin minte, însă după doar câteva clickuri m-am și abonat. Idei haioase au băieții, și ce îmi place cel mai mult sunt jocurile de cuvinte comice din fiecare episod. Eugen și Tudor sunt responsabili de activitățile malefice ale celor doi porumbei, și de patru ani, de când a început povestea, vin mereu cu idei noi și nebune. 

Mi-a plăcut tare mult, din 2008, un episod numit Guilty Pleasures, în care Fredo și Pidjin erau condamnați de către inchiziție la purificare prin tortură. Legați cu lanțuri, puși pe o roată imensă de lemn și loviți cu biciul în timp ce unul dintre temniceri le reamintește că totul se poate opri dacă ar spune ”I accept the Lord Jesus as my saviour!”. Raspunsul celor doi porumbei..... priceless =)) Makes me laugh like a fool everytime.

Iar pentru cei care nu au ințeles gluma, adică pentru cei mai inocenți dintre noi, a hint.

La Mulți Ani, cât mai multe episoade de aci nainte, and I hope to win. Mwuahaha! =))

O sâmbătă tare frumoasă fu ieri. Drept e, am plecat de acasă dimineață la opt și am ajuns doar seara la zece trecute de fix, dar fu o zi tare faină. Am avut în program diverse activități, unele pe care le am și în timpul săptămânii, dar nu detaliez că deh, de aia îi spune ”secret life” :D

Zece ani cred că au stat schelele de lemn în jurul bisericii Evanghelice din Bistrița. Timp în care s-au uscat numai bine pentru a putea arde în câteva minute în urmă cu un an.

Și uite că se poate! Schele de metal sunt puse acum în jurul turnului. Se poate deci. Umblă zvonul că ar fi costat două sute de mii de euro, o cifră mult prea mare aș zice eu. La cât de inventivi suntem noi, sigur se găsesște cineva care să le dea foc și ăstora :(

Mi-a trebuit să mă uit peste horoscop de dimineață:

O știre despre Michael Jackson mi-a atras atenția pe siteul Realității. Nu pentru că m-am gândit la săracii lui fani care vor trebui să aștepte până în martie unii ca să îl vază. Nu pentru că m-am grețălit de fața lui. Nu de asta. Ci pentru că m-a pufnit râsul când am văzut cum au scris despre el. La ce dumniezo se gândeau când au scris știrea, nu îmi dau seama :D

Se aproprie cu pași repezi stressiunea, văd o groază de afișe cu ”vând headset pentru copiat” sau te miri ce alte lucruri... cei de la PaperMate nu stau cu mâinile în sân și mizează și ei pe studentul care se trezește dimineața la 7, în ziua cu examenul, disperat că nu a citit nimica, și încă mahmur, și îi vin în ajutor :D

Și au început urâții să iasă în stradă și să împartă pixuri, pliante, brichete.... au început să își lipească minciunile pe stâlpi, iar unii, mai nesimțiți, chiar și pe copaci. Au început să ne sufoce cu mesajele lor de a vota bine, de a trăi bine, de a pune punctul pe ”i”, de a alege banii europeni.

Un mare turkish delight, la fel ca reclamele făcute pentru europarlamentare de către UE. De obicei refuz pliantele (o mare risipă de hârtie), dar azi am luat unul, ca să am ocupație pe drum ;) S-ar putea să mai iau de acuma :P

O zi al naibii de lungă, diverși oameni întâlniți....

Nu îi înțeleg pe cei care, râzând, îți spun că nah, așa sunt ei, nu știu să fie punctuali. Asta având în vedere că de cu o săptămână în urmă stabilisem de comun acord că ne vedem la ora 16. Îmi modific tot programul, plec din timp, iar la 15:55, când mă dau jos din autobuz primesc un SMS ”Îmi pare rău, nu ne putem vedea azi, nu sunt în localitate”. Nu vă reproduc tot ce mi-a trecut prin minte, că nu e frumos. Și tot nu înțeleg, oi fi eu mai tont, că totuși varianta ca în două minute să se fi teleportat la 100 de kilometri de Cluj nu e plauzibilă, cum să nu anunți din timp că nu poți ajunge???  A fi având tărâțe în cap. Serios. Și a reușit să îmi strice ziua. Mai ales că ne-am înțeles apoi că totuși ne vedem mai spre seară, pe la șase și un pic. De data asta am sunat înainte să văd de nu a uitat.... minune mare ”aaaah, e deja șase? eu sunt în drum spre Polus”. Pfuai!

Ajung azi și la catedrala catolică Sf Mihai. Intru, evident nu în scop turistic, mă opresc înaintea rândurilor de bănci, stau un pic și o iau apoi înspre dreapta, încet. Din câte mi-am dat seama se ținea slujba de seară, și da, știam că nu se vizitează biserica, dar am mai spus, nu am intrat ca să vizitez. Și totuși imediat apare un gardian care îmi aruncă o privire scârbită și mă dojenește, cu un deget și o sprânceană ridicate ”Nu tie plimba!”. Și uite așa am ajuns să păcătuiesc și în casa Domnului, mama lui de gardian căruia îi trebuie să facă ordine.

Ce nu mai înțeleg e cum un individ, ”mare bucătar”, încălzește un litru de lapte lăsând cutia sub jet de apă fierbinte, în chiuvetă. How retarded is that? Și cheltuie aiurea multă apă.

Și ca să fie totul frumos, văd că un nepriceput de englez s-a luat de Elena noastră, cum că de fapt ar fi mimat pe scenă. Vezi Doamne a făcut el o descoperire epocală, a mai văzut o persoană pe scena care cânta. Monsieur le brittish retardé probabil nu a auzit în viața lui de backing vocals, sau poate săracul chiar nu și-a închipuit că nu doar tipa lor poate avea voce. Și cu siguranță nu s-a gândit că noi putem fi așa de tonți încât să uităm să o integrăm în scenariu și pe vocalista :D

Totuși partea bună e că azi am prins cu taxiul toate semafoarele cu verde :D

Am aflat de un concurs organizat la Bobby Voicu, un concurs cu premiu un televizor LG LCD LH5000. Televizorul arată chiar fain. Așa că mă înscriu și eu. Grăbiți-vă să vă ocupați pixelul pe ecran :D

Câştigător la Eurovision, la o distanţă apreciabilă faţă de locul 2, a ieşit reprezentantul Norvegiei, monsieur Alexander, cu piesa sa Fairytale. Europa l-a votat, a rămas impresioantă de vioara sa, aşa că la anul o să avem Eurovision la Oslo.

Aseară începând cu orele 22 a avut loc finala Concursului de Cântec Eurovision 2009. Ruşii ne-au oferit un show incredibil. După un moment magic oferit de Cirque du Soleil, a coborît pe scenă Dima Bilan, cîştigătorul de anul trecut. Mie nu îmi place deloc de el, are nişte aere băiatul (şi mereu se strâmbă, cerând parcă nişte pumni).

In seara asta de la orele 22 pe TVR se va transmite in direct finala Eurovision 2009. Ooooh, the excitement!!!! Avem piese bune anul acesta, "Et s'il fallait le faire", "Balkan Girls", "Fairytale", "Hora din Moldova", "La voix" ......

She's crazy, she looks like from 2100, but we love her :D

Pieton? Cu siguranță. Bat Clujul ăsta în fiece zi de mă mir uneori că mai pot da din picioare. E drept, aș putea ajunge mult mai usor dintr-o parte într-alta cu o mașină (do not own one) sau cu o bicicletă (do not own one) sau cu autobuzul. Insă vedeți și voi....

Mergem dragilor în finala de sâmbătă la Eurovision. Din cei 18 semifinaliști din seara asta doar zece au mers mai departe: Turcia, Suedia, Israel, Portugalia, Malta, Finlanda, Bosnia si Hertegovina, Romania, Armenia si Islanda.

A cantat foarte bine Elena, dansul a fost ok, doar ca scena parea cam goala.... si nu stiu cum au filmat nenii aia dar cadrele nu au fost prea inspirate. Oricum, bravo, mai fato! Ai niste plamani tare buni. Si niste picioare... :D

Cu pași repezi se apropie Eurovisionul, pe 12 și pe 14 mai fiind primele semifinale, iar finala mult așteptată va fi sâmbătă, 16 mai. Concurenții au ajuns de ceva vreme la Moscova, a noastră Elenă de pe 2 mai e acolo. Am urmărit repetițiile artiștilor și sunt tare curios cine ajunge în finală și cine nu. Grecul mi s-a părut jenant de gay, la fel și ungurul,  spanioloaica fără aer, norvegianul ok, malteza bine ancorată, moldoveanca un pic cam iute, englezoaica prea visătoare, franțuzoaica un pic obosită, ucraineanca prea vulgară, neamțul simpatic și mulți alții de umplutură doar. 

Deschid de dimineață Readerul și printre multe știri și chestii utile văd multe articole cum că Rihanna s-a pozat te miri unde goală.... și pentru că asta nu era de ajuns încă vreo câteva articole îmi erau shared by friends.

În Belgia am înțeles că se pune în scenă musicalul ”The sound of Music”, show care va avea premiera în toamnă prin septembrie. Aflându-se în căutarea persoanei potrivite care să interpreteze rolul Mariei, belgienii au pus la cale următorul eveniment: 23 martie 2009 ora 08:00, gara centrala din Antwerp, peste 200 de oameni. Foarte bine realizat, îmi place mult mai mult decât T-Mobile dance, mult mai mult. Și uite cum astăzi tot fredonam ...

Andrei mi-a atras atenția cu o reclamă filmată de cei de la T-Mobile în Trafalgar Square pe 30 aprilie. Adică joi. Vreo 13.000 de oameni s-au strâns pentru a cânta. Karaoke. 

Aseară, la Nisa, și-a început turneul 2009 Mylene Farmer. Datorită unor ruși am urmărit și eu, în direct concertul. Două ore magice pentru fanii roșcatei. Setlistul cuprinde 7 piese de pe cel mai recent album al ei, ”Point de suture”, dar și multe piese de pe celelalte albume, doar ”Avant que l'ombre...” fiind inexplicabil ocolit. 

”Paradis inanimé” deschide concertul cu o doză mare de energie, toată sala aflându-se în mișcare și cântând fiecare refren împreună cu Mylene. Apoi, prima surpriză a serii, rearanjată și cu un intro de nerecunoscut, ”Ame Stram Gram” se continuă cu ”Je m'ennuie”, încheindu-se astfel prima parte a spectacolului.

Renunțând la costumul pe care erau imprimate mușchi și tendoane, precum la o lecție de anatomie, și trecând la o ținută roșie ce amintește de ședința foto Claude Gassian din 2008, showul continuă cu titluri precum ”Appelle mon numéro”, ”XXL”, ”A quoi je sers” (a doua surpriză a serii pentru fani) și ”Pourvu qu'elles soient douces”.

Out with the red, in with the blue! Pentru partea mai lentă a serii Mylene revine pe scenă într-o rochie albastră cu niște dungi ortogonale negre (care m-au dus cu gândul la Indochine). După ”Point de Suture” urmează o piesă pe care eu, sincer, nu am prea ascultat-o și care i-a luat pe nepregătite pe cei din sală ”Nous souviendrons-nous”. Finalul secțiunii lente e reprezentat de clasicele și emoționantele ”Rever”(deși mulți gândeau ”not agaaain!!”) și ”Ainsi soit-je”.

Negru și alb pentru ce urmează. ”Libertine”, ”Sans contrefacon”, ”Je te rends ton amour” (în sfârșit, după ce fusese repetat pentru concertele din 2006, dar abandonat în ultimul moment).


Video oficial cu imagini din concert, preluat de pe siteul oficial

Următoarea secțiune începe enigmatic, cu bătăi de inimă și lasere, iar Mylene apare pe scenă într-un fotoliu în formă de scarabeu. Ritmurile piesei ”Dégénération” pun în mișcare publicul și asigură un moment de energie maximă. Foarte bine gândită această secțiune, continuată cu alte două hituri adorate de public și uptempo, ”Désenchantée” și ”C'est dans l'air”.

Finalul spectacolului, după aproape două ore, e marcat printr-o piesă lentă, dar bogată din punct de vedere instrumental (ca și în 2006), ”Si j'avais au moins...” 

Concertul a surprins prin calitatea pieselor din setlist, prin calitatea vocii lui Mylene (da, la primul refren al ”Ainsi soit-je” a ratat sunetele prea înalte, iar la al doilea refren a schimbat linia melodică :P), costumele incredibil de reușite, scena impresionantă (ecrane gigante, două schelete uriașe care la un moment dat sunt puse în mișcare, scarabeul..), coafura simplă dar potrivită.

Nemulțumiri? Păi se spune că intrarea în scenă seamănă cu cea a lui Kylie în KylieXTour. Rever și XXL puteau fi lăsate pe tușă de data asta, în schimbul unor piese ce nu au mai fost cântate până acuma, sau care nu au fost cântate așa de des. Iar eu, eu vroiam să aud și ”Looking for my name” (zvonul umblă că atunci când ajunge la Stade de France, unde se va filma și dvdul, vor fi mai multe piese printre care și asta).


Și ca să nu vă mai țin, și ca să ascult liniștit concertul de aseară (ooh, da, este dispo deja audio), închei spunând că este cred că unul din cele mai reușite concerte ale ei (mie așa îmi pare după ce am ascultat/văzut înregistrări ale celor din sală) și îmi pare rău că nu pot ajunge și eu acolo :(

Apă și foc, un sistem audio inovator și performant, cântece mai vechi și albumul ”Point de suture” cântat aproape în integralitate, sfere electromagnetice (?), pasarelă de cristal.... Câteva dintre informațiile ce le-am putut găsi despre turneul ce începe în seara asta la Nisa. Și care se anunță a fi unul grandios. We shall see :D



LATER EDIT: Incredibili sunt rusii! Un site rusesc difuzeaza piesele in ordinea in care sunt ele in concert, iar tot la patru- cinci minute difuzeaza in direct, prin telefon, din stadionul de la Nisa!!! Woooooohooooooo! :D

1 Mai, zi liberă. Bine a gândit cine a gândit-o. Ei bine, liber fiind și eu, m-am pornit de dimineață la dentist. Cu mașina am mers până acolo, drum lung, dar eh. Pe la ora 12 am scăpat de freze și de amprente și de dilatări și de gingie sângerândă, am sărit voios din scaunul în care până atunci am stat cuminte ca un copil mustrat pentru o boacănă, am trecut pe la magazinul din colț să mă aprovizionez cu apă și câteva merinde și am urcat pe bicicletă si dus am fost. Spre lac.